Ieri m-a
sunat un vechi prieten. Nu ne-am mai auzit de un car de ani. Cand am vazut
numar necunoscut deja ma pregateam. De ceva vreme ma tot freaca unii si altii
la cap sa investesc bani in piata de capital , sa cumpar petrol, sa vand
canepa, chestii d-astea speculative. Cand ii auzi vorbind te si vezi suflanu-i
in ceafa lu’ Tiriac. Pregatisem o gluma cu: ,,Dati-mi numarul dumneavoastra de
telefon , eventual de fix, de-acasa ca va sun eu cand nu sunteti la munca sa vedeti
si dvs. cum e sa va tot deranjeze cineva. Promit ca voi fi insistent.’’ Mi se
parea amuzant. Asa ca am raspuns hotarat: Da!
Moment in care am auzit de la celalalt capat al firului (desi fire tzu-tzu ca
vorbim pe mobile):
-Ce faci
ba nebunule? Ce mai zici, care mai e viata ta?
Am avut un moment de blank. Nu mai auzeam nimic.
Eram suparat ca ramasesem cu gluma la stadiul de gand. Cam asa e cand iti faci
planul de dinainte. Dupa cateva secunde am inceput sa aud iar vocea
interogatoare:
-Alo? Mai
esti acolo? Alo! Alo?...
-Da sunt!
Cine e?
-Sunt eu
ma…Marius. Marius Sanius. Ba greu da omu’ de tine. Pana am facut rost de
numarul de telefon. Mi-a dat Petrica trei numere de telefon de-ale tale. Doua
sunt decedate si al trei-lea…asta pe care am sunat.
Am vorbit de una de alta, na,
ca oamenii care nu se mai aud de cel putin zece ani. Am primit o invitatie. Azi
ma duc la Sanius. Pe frigu’ asta. Vreme pe care nu ai scoate nici un caine din
casa daramite un om. Asta din cauza lu’ Petrica. Tot asta cred ca imparte
numarul meu de telefon si pe la astia cu piata de capital. O sa dau si eu
numaru’ lu’ Petrica la aia de la Zepter. Aia sunt foarte insistenti! Oale si
furculite.
1-Q Sapro
Consilier de refuz sistematic investitional
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu